Guvernul a adoptat în data de 26 august 2015 ordonanța prin care se extinde dreptul operatorilor economici cu scop lucrativ de a fi recunoscuți ca furnizori de servicii sociale. Până în prezent, conform Legii nr. 292/2011, operatorii economici puteau furniza servicii sociale numai în condiții speciale, de exemplu, creșele înființate de societățile comerciale și persoanele fizice autorizate.
În motivarea actului normativ, este menționat că extinderea ofertei de servicii sociale va duce la:
- Satisfacerea unei cereri din ce în ce mai crescute pentru servicii sociale, mai ales de îngrijire de lungă durată, în contextul îmbătrânirii demografice;
- Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale și consolidarea capacității financiare a acestuia;
- Creșterea numărului de locuri de muncă în domeniul serviciilor sociale;
- Creșterea calității vieții persoanelor dependente;
- Asigurarea tratamentului egal pentru toți prestatorii de servicii de cazare de tip hotelier pe perioadă îndelungată, prin includerea acestora sub obligativitatea acreditării ca furnizori de servicii sociale și a obținerii licenței de funcționare, certificându-se astfel respectarea standardelor minime de calitate.
În ciuda demersului inițiat de Confederația Caritas România, și a scrisorii trimise în data de 12 august 2015 de către cei mai importanți furnizori de servicii sociale, actul normativ a fost adoptat fără realizarea unei consultări mai ample asupra implicațiilor și riscurilor pe care această decizie, cea de a include societățile comerciale în rândul furnizorilor de servicii sociale, le are.
Reamintim argumentele pentru care această decizie necesita o dezbatere mult mai amplă asupra oportunității ei:
– Lipsa de experienta a acestor noi posibili furnizori si calitatea serviciilor pe care ei le pot oferi, în comparatie cu experienta de peste 20 de ani a mediului non-profit.
– Orientarea acestor furnizori catre crearea de profit.
– Fondurile reduse alocate pentru domeniul serviciilor sociale, actualii furnizori aflandu-se intr-o situatie cronica de subfinantare.
– Accentuarea unui dezechilibru deja existent, furnizorii nonprofit reprezentand jumatate din totalul furnizorilor, dar fondurile publice alocate pentru acestia nedapăsind niciodata 19% din totalul bugetului disponibil.
– Slaba reglementare actuala a pietii de furnizare de servicii sociale.
– Interesul nejustificat al MMFPSPV de directionare a fondurilor publice catre acesti operatori, aceasta posibila modificare venind chiar cu o luna inaintea lansarii ghidurilor pentru programele structurale 2015-2020 in domeniul incluziunii sociale.
