Aflată în România, la invitația Confederației Caritas România, pentru a oferi un training organizațiilor neguvernamentale românești implicate în sprijinirea procesului de integrare a refugiaților ucraineni, Catherine Woollard, secretar general al Consiliului European pentru Refugiați și Exilați și membru al Consiliului de experți al Institutului de Progres Democrat și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări care au vizat capacitatea organizațiilor neguvernamentale românești de a sprijini integrarea refugiaților ucraineni, dar și intervenția ONG-urilor românești din perspectiva contextului european.
Integrarea refugiaților ucraineni – posibilă doar prin menținerea relațiilor cu autoritățile locale
Întrebată despre opinia sa cu privire la capacitatea ONG-urilor românești de a sprijini integrarea refugiaților ucraineni în România, Catherine a răspuns că ONG-urile românești au făcut o treabă extraordinară, ceva foarte diferit ca răspuns la situația dramatică a persoanelor care soseau la graniță. În opinia sa, acum se pune problema sustenabilității, asigurarea că toate lucrurile bune vor fi continuate, că toate conexiunile, toate bunele practici pot fi menținute. “Am discutat în aceste zile cu participanții la training despre faptul că, din păcate, această criză va continua, că este greu de prezis când va înceta violența. Desigur, pentru majoritatea refugiaților cea mai preferată opțiune este întoarcerea voluntară în Ucraina ca o soluție durabilă prioritară. Dar, probabil că aici, în România, soluția va fi integrarea locală pentru unii oameni, iar asta se poate face doar cu un sector neguvernamental puternic. Practicile, cunoștințele și experiența sunt deja acolo, după ultimul an și jumătate. E doar o chestiune de sprijin, bineînțeles că sprijin în bani, dar și de relația cu statul care să permită acțiunile întreprinse de ONG-uri, de menținerea relațiilor cu autoritățile publice locale”, a mai adăugat Catherine Woollard.
Societatea civilă românească are o imagine bună
Referitor la intervenția ONG-urilor românești ca răspuns la criza umanitară determinată de războiul din Ucraina, din perspectivă europeană, Catherine a apreciat intervenția ONG-urilor românești ca fiind una remarcabilă. În general, răspunsul în România a fost surprinzător de puternic și eficient, a menționat acesta. “Este la fel de surprinzător, probabil, că un număr atât de mare de ucraineni au decis să rămână în România. Am văzut alte state membre mai panicate, mai în criză, cu situații în care drepturile unor persoane au fost încălcate. Nu spun că totul aici în România a fost perfect, am înțeles că au fost o serie de provocări, dar a fost un răspuns puternic. Ca cineva din afară, atunci când vreau să înțeleg de ce s-a întâmplat așa, revin la societatea civilă, pentru că de fiecare dată când aud de un răspuns societatea civilă este implicată. În alte țări, lucrurile nu au stat așa. Sunt țări în care statul a încercat să facă mai mult dar nu a reușit. Avem alte țări în care statul nu a apreciat resursele disponibile în cadrul organizațiilor societății civile. Desigur, din câte știu eu în România, de-a lungul recenților ani societatea civilă s-a confruntat cu o serie de provocări, chiar ostilitate din partea statului, dar în alte state membre relația dintre stat și societatea civilă este complet distrusă, cum este cazul Poloniei, ceea ce limitează răspunsul la o criză majoră. Concluzionând, observăm puncte slabe și puncte forte, dar societatea civilă românească iese foarte bine”, a continuat Catherine Woollard.
Nu putem înlocui statul la nesfârșit!
Întrebată cum vede lucrurile referitor la intervenția societății civile în crizele umanitare, uneori suplinind statul, făcând treaba în locul statului, Cahterine a opinat că asta este cea mai mare dilemă cu care adesea se confruntă societatea civilă: ce e de făcut atunci când un stat nu-și îndeplinește obligațiile? “Dacă intervenim și facem ceea ce trebuie să facă statul, devenim complici la neglijența statului? Iar în privința refugiaților asta este o întrebare zilnică pe care ne-o adresăm pentru că, din păcate, statele europene nu-și îndeplinesc îndatoririle și nu doar referitor la ucraineni, ci la refugiați în general. .Eu cred că trebuie să acționăm în ambele sensuri: pe de o parte să acționăm pentru că e un imperativ umanitar, iar pentru o organizație precum Caritas, care se conduce după principii umanitare, e nevoie să acționeze, dar acțiunile trebuie acompaniate de demersuri de advocacy iar uneori chiar de acțiuni în instanță care să determine statul să-și facă treaba. Nu putem înlocui statul la nesfârșit!”
Advocacy – următorul pas pentru societatea civilă românească
“Nu poți livra asistență umanitară la nesfârșit”, a declarat Catherine la finalul interviului acordat. “Dacă ne uităm la soluții pe termen lung, la integrarea pe termen lung”, a adăugat ea, “chiar și întoarcerea voluntară în Ucraina, în fapt orice soluție durabilă pentru persoanele strămutate trebuie analizată bine, trebuie urmate niște principii clar stabilite. Avem un rol, ca societate civilă, în a face advocacy în relația cu statul pentru a se acționa în cea mai bună modalitate posibilă. Pentru că problema persoanelor strămutate nu mai pare o prioritate majoră pentru statul român acum, pentru că nu se consideră ca o nevoie imediată, trebuie să vă asigurați”, ne-a sfătuit Catherine Woollard, “că se acordă suficientă atenție și resurse suficiente, chiar dacă prin redistribuire din cauza situației economice complicate, situației acestor oameni, ca o nevoie imediată de acțiune de advocacy.
De altfel, sunt și oportunități de advocacy ca rezolvând problema ucrainenilor să reușiți să rezolvați abordarea pentru toți refugiații care ajung în România”, a adăugat Catherine. “Mai mult decât atât, continuând demersurile în numele persoanelor vulnerabile, se pot identifica soluții și pentru persoanele vulnerabile cetățeni români, o problematică îndelung discutată”, a încheiat aceasta.
Interviul realizat este parte din proiectul “SOLIDAR cu drepturile celor vulnerabili!”, derulat de Confederația Caritas România în parteneriat cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă
#haide #ActiveCitizensFund #romania #activecitizens #EEANorwayGrants
