Intrata in vigoare la 1 ianuarie 2014, Legea nr. 197/2012, reglementeaza conditiile de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, modalitatile de monitorizare şi control al calităţii în domeniul serviciilor sociale si procedura de suspendare sau retragere a acreditării.
Acreditarea serviciilor sociale se realizează ulterior acreditării furnizorului de servicii sociale,în baza standardelor minime de calitate,ce reprezintă cerinţele minimale privind eficacitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate în raport cu nevoile beneficiarilor, obiectivele asumate, rezultatele aşteptate. Furnizorii de servicii sociale şi serviciile sociale acordate de aceştia se acreditează în condiţiile Legii, cu evaluarea şi certificarea respectării criteriilor şi standardelor definite la art. 5 din lege.
În scopul evidenţierii gradului de excelenţă a serviciilor sociale, se poate solicita evaluarea şi încadrarea acestora în clase de calitate, conform prevederilor art. 6 din lege.
Planificarea şi realizarea activităţilor de evaluare în teren, de monitorizare şi control se realizează de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (Agenţie Naţională), prin agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti (agenţii teritoriale). Personalul cu atribuţii în realizarea activităţilor este reprezentat de inspectori sociali.
Acreditarea furnizorilor de servicii sociale (furnizori) şi a serviciilor sociale se realizează gratuit.
Pot solicita acreditarea numai furnizorii prevăzuţi la art. 37 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011. Astfel:
– furnizori publici de servicii sociale pot fi: structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş, municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti; autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale pentru anumite categorii de beneficiari; unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii sociale integrate;
– furnizori privaţi de servicii sociale pot fi: organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile; cultele recunoscute de lege; persoanele fizice autorizate în condiţiile legii; filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare; operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege.
Pentru consultarea textului integral de lege, accesati link-ul:
http://www.caritas.org.ro/CARITASfiles/Lege_197_2012_asigurarea_calitatii.doc
