Marti, 16 iunie 2015, a avut loc la Bucuresti prima CONFERINŢA NAŢIONALĂ A FURNIZORILOR DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU.
In cadrul evenimentului au fost prezentate demersurile realizate de Reteaua SenioriNet privind dezvoltarea unui sistem national de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, accesibile, de bună calitate, unitar reglementate de către ministerele de resort (MMFPSPV, MS), disponibile pe întreg teritoriul national și cu un cost rezonabil pentru beneficiari.
Evenimentul a fost deschis de către E.S. Jean-Hubert Lebet, ambasadorul Confederatiei Elvetiei în România, care s-a declarat mulţumit de progresele făcute în ultimii ani în domeniul socio-medical: „Sunt foarte încrezător că direcţia pe care am pornit împreună este una bună şi vom continua să sprijinim demersurile de acest gen. Felicitări!”.
Domnul Codrin Scutaru, Secretar de Stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a precizat că ajutorul venit din partea ONG-urilor este fundamental: „Ministerul Muncii va avea nevoie, pe viitor, de mai mult personal alocat acestei zone, fiindcă ne-am bazat aproape exclusiv pe colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale”. Despre planurile de viitor ale Ministerului, Codrin Scutaru a ţinut să precizeze: „Greşeala populaţiei active este că tratează persoanele vârstnice ca pe o povară, nu resursă. Vrem să schimbăm asta printr-o lege a familiei, prin care să integrăm populaţia vârstnică în viaţa activă a societăţii.”
Mai mult, in cadrul evenimentului cei 58 de membri ai Retelei SenioriNet, precum si ONG-urile implicate in lucrul cu persoanele varstnice au expus problemele sistemul național de servicii de sprijin destinate persoanelor vârstnice cu grad crescut de dependență, care nu întrunește niciunul din criteriile de calitate promovate la nivel european:
– Serviciile nu sunt disponibile în număr suficient celor care au nevoie de ele și sunt extrem de rare în zonele rurale, orașele mici;
– Serviciile nu sunt ușor accesibile. Informația despre ele lipsește, personalul calificat este insuficient și deci accesul concret la servicii este limitat;
– Deși legislația prevede gratuitate pentru un număr precis de zile de îngrijire, în realitate decontarea integrală a acestor zile este dependentă de bugetul limitat al caselor de asigurări. Costul real al serviciilor de îngrijire la domiciliu, mai ales al celor pe termen lung, este extrem de ridicat pentru veniturile unei familii. Acest cost pune o presiune foarte mare pe întreaga familie a persoanei vârstnice (dependente) și conduce deseori la costuri secundare suplimentare: renunțarea la slujbă de către unul din membrii familiei, împrumuturi sau credite pentru acoperirea costurilor de îngrijire, alegerea internarii intr-o institutie pentru persoane vârstnice, etc.
– Acreditarea furnizorilor privați de servicii pentru vârstnici (de tip profit și de tip non-profit) nu este unitară. Reglementarea actuală a serviciilor face dificilă monitorizarea și evaluarea calității serviciilor oferite, iar impactul lor direct asupra beneficiarilor nu este monitorizat, în multe dintre cazuri. In ansamblu, serviciile sunt prea puțin transparente și nu există date centralizate la nivel național, pentru planificarea strategică a sectorului.
– Serviciile care nu beneficiază de co-plată din partea beneficiarilor riscă să devină rapid nesustenabile. Subfinanțarea cronică a serviciilor sociale, finanțarea dificilă a serviciilor integrate, conduce la o lipsă acută de predictibilitate în ceea ce privește capacitatea furnizorilor (în special a celor privați de tip non-profit) de a furniza aceste servicii la parametri corecți de calitate. În procent de 70%, finanțarea serviciilor oferite de furnizorii non-profit se bazează pe donații din străinătate și granturi, în condițiile în care organizațiile sunt furnizori tradiționali (experimentați) de servicii la domiciliu.
– Acest sector este strâns legat de fenomenul îmbătrânirii demografice, precum și al presiunilor crescânde asupra sistemelor de pensii și asigurări sociale, datorate scăderii populației apte de muncă. Prin urmare, toate statele europene își construiesc strategii și modalități de susținere a sectorului de servicii pentru vârstnici.
Reprezentantul Ministerul Sănătăţii, preşedintelui CoNAS, Secretar de Stat, Vasile Cepoi a declarat: „Acest proiect poate fi un pilot care să stea la baza strategiei naţionale ce trebuie elaborată. In mentalul colectiv, viziunea despre populaţia în vârstă nu este corectă, iar acest fenomen are loc chiar şi în rândul decidenţilor. Dezvoltarea unei reţele naţionale de geriatrie este o necesitate, iar rolul domneavoastră, ca ONG-uri, este unul de o importanţă critică.”
Doina Crângaşu, Manager Proiect SenioriNet, Director Executiv Confederaţia Caritas România, a declarat: „Un serviciu de ingrijire la domiciliu nou infiintat inseamna nu doar servicii sociale si o viata mai buna pentru varstnicii in nevoie dar si locuri de munca pentru persoanele care doresc sa aduca o schimbare in comunitate.”
Evenimentul a fost organizat de catre Confederaţia Caritas România şi partenerii săi Fundaţia Crucea Alb Galbenă, Asociaţia Habilitas, Asociaţia ADAM şi Asociaţia Four Change in cadrul Proiectului „SenioriNet – reţea ONG de servicii dedicate persoanelor vârstnice”, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
Pentru orice informatii legate de reteaua SenioriNET, ne puteti contacta la e-mail: SenioriNET@caritas.org.ro sau telefon 0746607031, persoana de contact Rodica Nenov, Coordonator de comunicare.
